Balada lui Darie Pomohaci

Frunză verde foi rotate,

Câtu-s şaptezeci de sate,

Toate-s de Darie îmblate,

Îmblate şi răzbătute;

C-are Darie drumuri multe,

Are Darie treburi multe.

Tot îmblă cărările

Şi păzeşte drumurile,

Drumurile cele mari,

Bătute de domni tâlhari,

Cu bani mulţi şi cu pungi mari; cheapest price kamagra

Cu bani mulţi, cu pungi bătute

Tot pe-nşelăciuni făcute,

Pe-nşelăciuni şi nedrept,

Scoase-s de la noi din piept;

Pe-nşelăciuni şi prădare,

Pe muncă şi pe sudoare,

Câtu-i anu-ntreg de mare,

Da’ folos de ea îmi are

Numai cel cu punga mare,

Ce trece pe drumul mare

Şi-l are Darie-n păstrare.

Ajunge la pod să treacă,

Darie-l opreşte-oleacă,

Poftă de vorbă să-i facă

Vămuiala să i-o-ntoarcă

Inima să-i facă leoarcă

De sudoare, de temut,

Că-l trimite Darie-n lut,

În lutul de lângă drum,

Să nu iasă foc, nici fum,

Să iasă numai un spin,

C-o avut suflet hain,

Nu inimă de creştin.

Şi iar verde măr crengos,

Nu-i ca Darie om frumos;

Câtu-i ţara-n sus şi-n jos,

Câtu-i ţara-n jos şi-n sus,

Numele lui i s-o dus

Ori ca spin,

Ori ca venin,

Ori ca leac

La om sarac.

Din Straja până-n Hadic

Nu-i ca Darie om voinic;

De la Dorna la Dorneşti,

Om ca Darie nu găseşti

Să mergi şi să oboseşti,

Iar să mergi, să poposeşti

Altu-n lume nu găseşti,

Cu cuvânt

Ca frunza-n vânt

Şi cu glas

De suflet ars,

Cântat vara printre brazi,

De l-auzi la pământ cazi.

Cântă Darie haiduceşte,

Codrul sună, clocoteşte,

Săracu inima-i creşte,

Cel bogat încremeneşte.

………………………………

De Darie cel vestit

Şi-mpăratu-o auzit.

Din Viena o pornit

Şi-aici la noi s-o oprit,

Cu armată frunză, iarbă

Şi toţi de Darie-ntreabă;

Pe Darie să-l găsească

Ce-o făcut să-i pomenească,

Cu capu să-l  pedepsească.

O-mblat armate prin sate,

Erau ca apa de late,

Şi de lungi

Să nu le-ajungi.

O îmblat în sus şi-n jos,

Pe Darie nu l-o scos.

Că l-o păzit cine-o vrut

Şi cine nici n-o crezut,

Că li-i drag aşa de mult;

De la frunza codrului,

Pân-la casa omului

Şi florile câmpului

Şi stâncile muntelui

Şi sfatul săracului

Şi apele codrului.

Cu frunza-l acoperea,

Vântul de plumbi îl păzea

Stânca lângă ea-l pierdea,

Apele-n vale creştea,

Pe duşmani îi îneca,

Şi pe Darie-l scăpa.

Şi pe-mpăratu-l turba

Şi tare mi-l supăra,

Că-n Viena se ducea.

Împăratul foc, turbat

Ordin în ţară o dat:

Că cine i-a da legat

Pe Darie cel blestemat

Ce băncile i-o prădat

Averile i-o mâncat

Şi pe la săraci le-o dat

Obrazu i l-o pătat

Şi bătut nu s-o lăsat.

……………………………..

Cin” l-a da pe Darie lui

Legat împăratului

Îi dă ţara de domnit

Avere de stăpânit.

 

Satele dac-auzea

Şi mai mult îl ascundea

Şi mai mult lumea-l păzea,

Pe Darie să nu-l deie

Pe Darie să nu-l ieie,

Da’ un hoţ din ceata lui,

De dragul aurului

Şi golul sufletului,

L-o dat împăratului how to get viagra without prescriptions

Pe Darie şi toţi ai lui,

La marginea satului,

La umbra paltinului,

În plânsul norodului

Şi-n jelea oamenilor,

Că l-o dat pe Darie-al lor

Domnilor, stăpânilor,

Domnilor, străinilor.

…………………………..

Dar pe Darie l-o dus

Pe cărare-n munte, sus

Şi pe fraţii lui i-o pus

Cu capetele prin stejari,

Ca pe hoţii cei mai mari

Şi cu trupul pe cărări

Şi-au trecut domnii călări levitra generico vardenafil

Cu mâinile-n buzunări.

Pe Darie dacă-l lega,

Stâncă pe piept îi punea:

Când Darie răsufla,

Stânca se cutremura,

În cei domni groaza băga,

Şi de frică-l împuşca

Şi capul i-l răpunea,

Ca să-i piardă răsuflarea,

Să-l şteargă cu uitarea,

Da’ uitarea-i basma neagră

N-a putut deloc să-l şteargă,

Că toată lumea-l ştia,

Şi toată lumea-l jelea

Şi la alţii povestea

Cât de bun Darie-era, purchasing viagra online for cheap

Din frunză cum le cânta,

De bine cum învăţa,

De rele cum îi scăpa

Şi lumea nu-l mai uita.

 

 книга гари24option downметодика укладки паркета с водяным подогревомдать рекламу на авитоаукцион конфиската автореклама на авито

3 thoughts on “Balada lui Darie Pomohaci

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *